Sunday, December 29, 2019

Viteza medie: probleme rezolvate


Problema 1. Care este distanța parcursă de un corp care se deplasează cu o viteză de 15 km/h dacă se deplasează timp de 3 ore?

Rezolvare:

Problema ne spune că avem de-a face cu un corp care se deplasează cu o viteză medie de 15 km/h, ceea ce înseamnă că acest corp parcurge 15 km în fiecare oră de deplasare. Cu alte cuvinte, acest corp are nevoie de o oră pentru a parcurge 15 km.

Știm și că acest corp se deplasează timp de 3 ore, deci putem să folosim virteza medie ca pe un factor de conversie și să spunem că


Așadar, acest corp parcurge 45 km în 3 ore pentru că are o viteză medie de 15 km/h. Observați că obținem același rezultat dacă folosim formula vitezei medii


Folosind valorile date, avem




Problema 2. Un elev pleacă de acasă la ora 12:15 și ajunge la școală la ora 12:50. Dacă distanța dintre casă și școală este de 6300 de metri și elevul își folosește bicileta pentru a parcurge distanța, ce viteză medie a avut? Exprimați viteza în metri pe secundă, m/s.

Rezolvare:

Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să calculăm timpul de deplasare. Știm că elevul pleacă de acasă la 12:15 și ajunge la școală la 12:50, deci putem să spunem că parcurge distanța dată în


Pentru a converti timpul de deplasare din minute în secunde, folosim factorul de conversie

1 minut = 60 secunde

În cazul nostru, avem


Știm că elevul parcurge 6300 de metri în 2100 de secunde, deci distanța pe care o va parcurge într-o secundă va fi


Așadar, elevul parcurge 3 metri într-o secundă, ceea ce este echivalent cu o viteză medie de 3 m/s. Verificăm rezultatul folosind ecuația pentru viteza medie.




Problema 3. Care este viteza de deplasare a unui autovehicul care face 2 ore din punctul A până în punctul B și 3 ore din punctul B în punctul A dacă distanța dintre punctele A și B este de 60 km?

Rezolvare:

Problema ne spune că autovehiculul are nevoie de 2 ore pentru a parcurge 60 km, adică distanța de la A la B, și de 3 ore pentru a parcurge tot 60 km, adică distanța de la B la A. Din start, putem să deducem că autovehiculul s-a deplasat cu două viteze diferite, și anume, cu o viteză de la A la B și cu o altă viteză de la B la A.

Ținând cont că a avut nevoie de mai mult timp pentru a parcurge aceeași distanță atunci când s-a întors de la B către A, putem să deducem că viteza pe care a avut-o atunci când a trecut de la A la B a fost mai mare decât viteza pe care a avut-o atunci când a trecut de la B la A.

Pentru prima parte a drumului, cea de la A la B, autovehiculul a avut nevoie de 2 ore pentru a parcurge 60 km, deci putem să spunem că într-o oră de deplasare a parcurs


O distanță de 30 km parcursă într-o oră de deplasare este echivalentă cu o viteză medie de 30 km/h. Verificăm rezultatul folosind formula pe care o știm pentru viteza medie



Pentru a doua parte a drumului, cea de la B la A, autovehiculul a avut nevoie de 3 ore pentru a parcurge 60 km, deci putem să spunem că într-o oră de deplasare a parcurs

O distanță de 20 km parcursă într-o oră de deplasare este echivalentă cu o viteză medie de 20 km/h. Verificăm rezultatul folosind formula pentru viteza medie



Exact cum am anticipat, autovehiculul a avut o viteză medie mai mare când s-a deplasat de la A la B decât atunci când s-a deplasat de la B la A. Observați că putem să verificăm rezultatul pe care l-am obținut dacă folosim faptul că distanța de la A la B este egală cu distanța de la B la A.


Rescriem folosind ecuația vitezei medii


Rearanjăm pentru a obține


Raportul dintre vitezele medii este egal cu raportul dintre timpii de deplasare, astfel încât avem


În cazul nostru, am calculat


Rezultatul nostru este confirmat, deci putem să trecem mai departe. Pentru a putea calcula viteza medie pe toată durata deplasării, trebuie să calculăm distanța totală parcursă și timpul total de deplasare. Pentru distanță, avem


Pentru timp, avem



Viteza medie pe toată durata deplasării va fi



FOARTE IMPORTANT! Observați că viteza medie nu este egală cu media aritmetică a vitezelor de deplasare!


Nu vă lăsați păcăliți de numele pe care-l folosim pentru viteza medie! Indiferent de circumstanțe, calculați viteza medie folosind distanța totală parcursă de autovehicul și timpul total în care a parcurs acea distanță.

Factori de conversie: viteza medie


Vom continua seria care tratează factorii de conversie cu o postare dedicată vitezei medii, o mărime fizică pe care o putem trata din perspectiva unui factor de conversie.

După cum știți, viteza medie ne spune cu cât variază poziția unui obiect, corp, mobil et caetera în unitatea de timp. Pentru a putea calcula viteza medie de deplasare, avem nevoie de distanța parcursă și de timpul de deplasare. Luăm în calcul distanța totală parcursă din punctul de plecare indiferent de direcția și sensul deplasării și timpul total care s-a scurs din momentul în care a început deplasarea. Ne interesează, deci, cât te-ai deplasat, nu și în ce direcție sau în ce sens, și cât timp ți-a luat să parcurgi distanța pe care ai parcurs-o.


Ei bine, viteza unui corp poate fi folosită ca factor de conversie pentru că leagă distanța parcursă de timpul scurs. Dacă știu viteza unui corp, pot să convertesc o distanță parcursă într-un timp de deplasare sau un timp de deplasare într-o distanță parcursă.

Spre exemplu, să tratăm cazul unui corp care se deplasează cu 10 m/s. Ce-mi spune această valoare? Dacă acest corp se deplasează cu 10 m/s, atunci el parcurge 10 m în fiecare secundă de deplasare. Altfel spus, după o secundă, corpul parcurge 10 m, după 2 secunde, corpul parcurge 20 m, după 3 secunde, corpul parcurge 30 m și tot așa.

Am putea folosi viteza acestui corp pentru a determina de cât timp este nevoie pentru ca acest corp să parcurgă 150 de metri. Pentru asta, folosim aceeași abordare pe care am folosit-o pentru un factor de conversie. Știu că mi se dă distanța parcursă de corp, adică 150 de metri, și mi se cere timpul de deplasare, deci

CE VREAU = secunde
CE AM = metri

Viteza corpului îmi spune că acest corp parcurge 10 metri în fiecare secundă de deplasare


Înmulțim ce ni se dă cu raportul dintre CE VREAU și CE AM și obținem


Putem să spunem că acest corp parcurge 150 de metri în 15 secunde pentru că are are o viteză medie de deplasare de 10 m/s. Dacă ni se dă timpul de deplasare și ni se cere distanța parcursă, atunci avem

CE VREAU = metri
CE AM = secunde

Spre exemplu, ce distanță parcurge acest corp dacă se deplasează 8 secunde? Înmulțim ce ni se dă, adică timpul de deplasare, cu raportul dintre CE VREAU și CE AM și obținem


Putem să concluzionăm că acest corp parcurge 80 de metri în 8 secunde pentru că are o viteză medie de 10 m/s.

Același raționament se poate folosi și când ni se dau distanța parcursă ți timpul de deplasare și ni se cere viteza medie. Pentru a ști viteza medie pe care o are un corp, trebuie să știm distanța pe care o parcurge într-o unitate de timp. Altfel spus, dacă știm cât s-a deplasat corpul într-o unitate de timp, știm ce viteză medie are.

Spre exemplu, ce viteză medie are un corp care parcurge 200 de metri în 8 secunde? Ca să putem răspunde, trebuie să determinăm distanța pe care o parcurge corpul într-o secundă. Dacă are nevoie de 8 secunde pentru a parcurge 200 de metri, atunci va avea nevoie de o secundă pentru a parcurge


În fiecare secundă, acest corp parcurge 25 de metri, deci putem să spunem că are o viteză medie de 25 de metri pe secundă, sau 25 m/s. Observați că asta facem, de fapt, când calculăm viteza unui corp folosind formula


În cazul de față, știm că


Viteza medie va fi egală cu


Exact ca în calculul precedent, rezultatul la care am ajuns ne spune că acest corp parcurge 25 de metri pe secundă, ceea ce este echivalent cu o viteză medie de 25 m/s.



Friday, December 27, 2019

Factori de conversie


Una dintre cele mai importante deprinderi pe care le puteți avea la începutul călătoriei voastre prin chimie și fizică este folosirea cu succes a factorilor de conversie.

Ce sunt factorii de conversie? Factorii de conversie sunt echivalențe între două sau mai multe chestii, că sunt ele mărimi fizice sau chimice, măsurători, valori sau orice altceva. Iată un exemplu de factor de conversie

1 săptămână = 7 zile 

Prin definiție, știm că este nevoie de 7 zile pentru a forma o săptămână. Implicit, atunci când vorbim de o săptămână, știm că vorbim și de 7 zile. Pentru a putea folosi acest factor de conversie în calcule, trebuie să-l rescriem în formă de raport. Cum facem asta? Folosim un truc pe carel știm de la matematică, și anume, împărțim ambele părți ale egalității cu una dintre părți. 

Spre exemplu, să folosim 1 săptămână pentru a face împărțirea. Dacă împărțim ambele părți ale egalității cu 1 săptămână, avem 



Știm, deci, că dacă împărțim 7 zile la 1 săptămână, obținem valoarea 1. Întotdeauna. Același lucru se poate spune și în cazul în care împărțim ambele părți ale egalității inițiale cu 7 zile. De data aceasta, avem


Pentru a folosi un factor de conversie în forma raport egal cu 1, mergem pe ideea 



Altfel spus, mărimea, cantitatea, chestia pe care vreau s-o obțin se așează la numărător și mărimea, cantitatea, chestia pe care o am, adică cea care-mi este dată, se așează la numitor. Pentru a face o conversie, înmulțesc ce mi se dă cu factorul de conversie corespunzător în forma raport. 


Folosind exemplu pe care l-am ales, dacă vreau să convertesc din zile în săptămâni, știu că 

CE VREAU = săptămâni
CE AM = zile

Așadar, factorul de conversie ia forma 


Săptămâna trece la numărător pentru că asta vreau să obțin și zilele trec la numitor pentru că asta mi se dă. Să zicem că vreau să convertesc 21 de zile în săptămâni. Tot ce trebuie să fac este să înmulțesc cantitatea care mi se dă, adică 21 zile, cu factorul de conversie în forma corespunzătoare. 


De ce pot să înmulțesc fără griji? Pentru că raportul este egal cu 1 și, pe cale de consecință, nu schimbă valoarea inițială, doar o convertește. Cu alte cuvinte, știu că 

21 zile = 3 săptămâni

Similar, dacă vreau să convertesc 14 săptămâni în zile, plec de la ideea că 

CE VREAU = zile
CE AM = săptămâni

De data aceasta, fac conversia înmulțind 14 săptămâni cu factorul de conversie corespunzător, adică cel care are zile la numărător și săptămână la numitor. 

Putem, deci, să spunem că 

14 săptămâni = 98 zile

Acesta este procedeul pe care-l folosim pentru a converti o măsură, o mărime, o ceva în altă măsură, altă mărime, o altceva. Haideți să mai luăm un exemplu edificator. De data asta, vom converti metri în kilometri. Cum ați folosi un factor de conversie pentru a trece din 1500 de metri în kilometri? 

Pentru început, știm că un kilometru este egal cu 1000 de metri. 

1 kilometru = 1000 metri

Factorul nostru de conversie poate lua două forme, ambele egale cu 1. 


Care variantă se potrivește aici? Știm că ni se dă o distanță exprimată în metri și ni se cere aceeași distanță exprimată în kilometri, deci avem 

CE VREAU = kilometri
CE AM = metri 

Așadar, folosim forma care are kilometri, adică ce ni se cere, la numărător și metri, adică ce ni se dă, la numitor. Înmulțim distanța care ni se dă cu factorul de conversie și obținem 


Putem, deci, să spunem că avem 

1500 metri = 1,5 kilometri


Prima pagină este și cea dintâi


Bine ați venit și bine m-ați găsit! 

După cum sugerează și numele, scopul acestui blog este să asiste elevul român în aventura sa prin lumea chimiei și a fizicii de generală și liceu, aceaste veritabile jungle luxuriante și intimidant de stufoase care produc mai mult stres în rândul elevilor români decât faptul că nu pot să stea pe telefon în timpul orelor. Teoretic, desigur. 

Nu știu dacă ați observat, dar umblă vorba prin târg cum că chimia și fizica ar fi niște materii „grele” și dificil, dacă nu chiar imposibil, de înțeles. Vă asigur că lucrurile nu stau chiar așa. Exact ca în cazul oricărei alte materii, chimia și fizica de generală și liceu sunt dependente de chipul și asemănarea profesorilor care încearcă să le descurce, să le deznoade și să le explice elevilor. De multe ori, capacitatea elevilor de a înțelege o idee este influențată și de modul în care acea idee este prezentată și explicată. O explicație care lasă de dorit induce frustrare și intimidează, adaugând, astfel, la aura de materie grea, urâtă, scârboasă, plictisitoare, neinteresantă pe care o au chimia și fizica. În schimb, o explicație care rezonează cu elevul îl poate ajuta să-și consolideze cunoștințele și să facă natura mai interesantă.

Așadar, acest blog va veni cu explicații adiționale, de multe ori atipice, menite să pună materia într-o lumină nouă și să ajute elevii să înțeleagă despre ce este vorba și cu ce se mănâncă chimia și fizica la nivel de școală generală și liceu. Voi încerca să consolidez noțiunile teoretice prin exerciții și probleme pentru că, de multe ori, elevii duc lipsă de material de studiu când vine vorba de modul în care o problemă de chimie sau de fizică se abordează și se rezolvă.

Să-i dăm bice, deci, împinși de la spate de evidența că doar viața-i grea, nu și chimia sau fizica!